Practicile democratice, adica lucrurile pe care oamnenii le fac in scopul de a se guverna singuri sunt doar variatii a lucrurilor care se intampla frecvent in comunitati. Pentru ca aceste activitati sa devina publice, comunitatile nu trebuie sa faca nimic neobisnuit; ele trebuie sa actioneze cu lucrurile obisnuite intr-un mod oarecum special.

Daca rutinele de practica comunitara sunt tratate astfel incat sa fie deschise catre cetateni, acestea devin practici publice. Aceste practici reflecta intrebarile comune adresate de oameni unii altora in momentul in care ceva ameninta bunastarea lor.

1. Numirea (definirea prin nume) problemei. Numele este un act politic important pentru ca numele asociat problemei influienteaza ce trebuie facut pentru rezolvarea acesteia.
2. Definirea optiunilor de actiune pentru rezolvarea problemei.
3. Evaluarea consecintelor fiecarui mod de actiune;
4. Evaluarea costurilor compromisurilor;
5. Definirea implicarii;
6. Actiunea publica.